Cazanele Dunării

Rezervatia naturala Cazanele Mari si Cazanele Mici a fost declarata prin Decizia 18/1980 a Consiliului Judetean Mehedinti, desi importanta acestui spatiu a fost argumentata cu mult timp in urma. Rezervatia are o suprafata de 215 ha si este situata la nord-est de localitatea Dubova intre Valea Ogradena si Ogasul Turcului.

In aceasta zona Dunarea strabate cea mai ingusta si mai grandioasa zona a Defileului Dunarii, Cazanele Mari fiind despartite de Cazanele Mici de bazinetul Dubova. Prin Cazanele Dunarii se intelege portiunea de defileu cuprinsa intre Plavisevita si Ogradena, formând o unitate geomorfologica bine individualizata. Bazinetul miocen de la Dubova imparte Cazanele Dunarii in doua portiuni distincte: Cazanele Mari si Cazanele Mici. Intre bazinetul Dubovei si Plavisevita sunt Cazanele Mari. Cu o lungime de 3,8 km si o latime de 200 – 350 m, ele sunt formate din Dealul Ciucaru Mare (318 m), ai carui pereti abrupti marginesc latura stanga a fluviului si din Dealul Stirbatul Mare (768 m) situat pe partea dreapta.

Intre bazinetul Dubovei si Ogradena se afla Cazanele Mici, avand 3,6 km lungime si 150 – 350 m latime. Ele sunt alcatuite din Dealul Ciucaru Mic (313 m) si Dealul Stirbatul Mic (626 m). Flora din zona Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in amestec cu cele central-europene. La baza abruptului se intilnesc arborete de fag european (Fagus sylvatica), fag de Crimeea (Fagus taurica), fag oriental (Fagus orientalis), carpinita (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), jugastrul Cazanelor sau artar trilobat (Acer monspessulanum), alun turcesc (Corylus colurna). In zonele cele mai insorite creste cerul (Quercus cerris), alaturi de stejar pufos (Quercus pubescens), gorunul (Quercus dalechampii, Q. polycarpa), liliacul salbatic (Syringa vulgaris).

In zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvolta tisa (Taxus baccata), relict tertiar si monument al naturii. Alte specii de plante ocrotite in cadrul rezervatiei mai sunt: laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica var. undulatifolia), stanjenelul de stanca (Iris reichenbachii), clopoteii Cazanelor (Campanula crassipes), sipica de rape (Cephalaria laevigata), sapunarita rosie (Saponaria glutinosa), cornutul (Cerastium banaticum), colilia (Stipa aristela, Stipa danubialis) etc. Relieful carstic este bine reprezentat atat prin forme de suprafata (lapiezuri si campuri de lapiezuri – specifice mai ales Cazanelor Mici, doline si uvale – ce dau nota dominanta a Cazanelor Mari), cat si de adancime (au fost identificate 7 pesteri, cu o lungime totala de 2155 m, din care cea mai importanta este pestera Ponicova). La intrarea in pestera Ponicova, paraul cu acelasi nume creeaza niste chei scurte si salbatice si un pod natural lung de circa 25 m si inalt de 6 – 8 m. Aceasta pestera are o lungime totala de 1666 m, strabatand Ciucaru Mare si iesind in Dunare.

sursa: portiledefier.ro

1

1

2

2

3

3